Inima Lui Dumnezeu



De copil … de copil, m-a iubit. M-a chemat, din locurile încrederii mele, către odihna încrederii în EL. Cu cât mă chema mai mult cu atât mă depărtam. Nu L-am înțeles. Nu I-am înțeles inima. Credeam că trebuie să-I demonstrez Lui și mie că mă descurc. Nu L-am căutat, nu L-am dorit pe El mai întâi. Am dorit altceva mai întâi. Am cautat viața, odihna în bucuria de a trai. Nu știam cu inima că ele vin din a-L iubi. Dar El știa. El m-a iubit mai întâi. Știa că cel mai bine îmi e Împreună ! M-a învățat deci să merg … da de voi ajunge la El ! M-a tot chemat din locul dorințelor mele către împlinirea încrederii în El. M-a tot chemat cu voce dulce și apoi cu voce tare. Nu m-a lipsit de El. Dar nu întotdeauna mi-am dat seama de asta. Apoi a lucrat la inima mea cu legături de dragoste. M-a tras cu funii omenești, pe înțelesul meu. Ca să prind gustul, să văd, să înțeleg dragostea Lui. Dragostea, Viata vieții. Când am gustat, m-am simțit în Viața și am știut: e îmbrățișarea Lui; când m-am aflat fără putere: m-a îmbrățișat. S-a aplecat spre mine, pana la mine și m-a hrănit. În soare voios ori în întuneric apăsător, prin toate, mi-a dat sa gust din El … da de-L voi dori mai întâi. Știa … cel mai bine îmi e Împreună. Oare Ii voi refuza din nou și din nou primul loc?!? Îmi voi închide inima?? Voi continua sa caut iar și iar nu la Izvor? Dragostea Lui nu renunță: sabia Lui taie, distruge încuietori, întărituri, ziduri – legături, gânduri, emoții, planuri ale mele fără El… cetatea mea – vrea sa ajungă la inima mea. Sunt pornit să-I întorc spatele, să mă descurc, să mă ridic singur din zdrobire. Așa încât El nu mă ridică încă. Lasă durerea să fie durere, o lasă să își facă lucrarea pentru că mă iubește. Știe … cel mai bine îmi e Împreună ! Acum știu, din El știu, că I se zbate inima și tot lăuntrul pentru mine. Știu că nu lucrează distrugere, ca nu ma apasă cu mânie aprigă. Loviturile ce le încasez Îl dor. Mă vrea aproape de El mai mult decât pricep, vreau ori pot eu. El e mai presus de mine, de cădere, de mânie. Dragostea Lui, eterna, eterna sursă de Viața, rădăcina a mii de sacrificii și răni …  o mereu noua chemare puternica. Tremurând, cu pași mici, merg cu brate întinse spre îmbrățișarea Lui. Cel mai bine îmi e… Împreună ! Și știu că oricând, oriunde aș fi, locul cel mai potrivit de întâlnire cu El, e cel în care ma aflu. Dragostea Lui îmi odihnește inima.

Osea 11

Like 3 People Liked this
avataravataravatar


2 Responses to Inima Lui Dumnezeu

  1. Ana Stafford says:

    Ce mult imi place cum ai exprimat inima lui Dumnezeu neobosita in chemarea la intimitate dar si alegerile tale (si ale mele dealtfel :-) de a incerca prin noi insine sa “ne descurcam ca noi stim mai bine, nu??”. AHHH Doamne!
    Great job Mihaela!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *